Interdependenţa globală actuală a creat deopotrivă noi arii de responsabilitate şi oportunităţi internaţionale pentru asistenţa socială (Dominelli, 2008). Trăim într-o lume fascinantă şi în acelaşi timp plină de provocări. Asistenţa socială internaţională este un concept complex şi multidimensional ce cuprinde: analize comparative, probleme sociale globale, practici internaţionale, asistenţă internaţională publică şi privată, relaţii interguvernamentale de specialitate, standarde şi viziune globală (Healy, 2008).
Tematica numărului actual al Revistei de Asistenţă Socială acoperă o gamă largă de astfel de probleme de interes pentru asistenţa socială internaţională. Relevanţa asistenţei sociale în contextul riscurilor este pusă în valoare de către Malcolm Payne. Fără îndoială că asistenţa socială participă la schimbarea socială având contribuţii importante la reconfigurarea structurilor sociale ale secolului al XXI-lea, în contextul mai larg al globalizării, aspecte tratate de către Bill Jordan. Provocările la care este chemată comunitatea practicienilor în asistenţă socială sunt prezentate de către: Bradford Sheafor şi Judith Kozma. Întâlnim în spaţiul public numeroase persoane sau chiar grupuri sociale vulnerabile ca victimile violenţei domestice, persoanele fără adăpost, imigranţi, persoane cu probleme de sănătate mentală, etc. Astfel de analize sunt prezente în studiile eleborate de către Steven Cutler și Lynne Hodgson, Noël Busch-Armendariz şi colaboratorii, Christian Stark, Ramona Stone şi colaboratorii.
De altfel procesul de globalizare indică tendinţa spre o nouă arhitectură socială şi organizaţională a aranjamentelor instituţionale şi anume restructurarea statului bunăstării sociale impusă de noul tip de societate ce solicită implicarea comunităţilor locale în rezolvarea problemelor sociale. Analizele comparative şi studiile de caz pe diverse tematici din practica asistenţei sociale sunt prezente prin articolele semnate de Cristian Vlădescu, Vasile Gheţău, Raluca Popescu şi Georgiana Toth, Georgiana-Cristina Anton.
Asistăm atât la tendinţe globale cât şi la practici locale în asistenţa socială, la diverse forme de manifestare ale profesiei la nivel internaţional ce arată totodată încrederea în viitorul asistenţei sociale. Spre exemplu, pagubele materiale şi pierderile în masă de vieţi omeneşti în urma cutremurului devastator din 2010 din Haiti evidenţiază necesitatea perspectivei internaţionale în asistenţa socială. Multe guverne, organizaţii internaţionale, dar şi organizaţii de asistenţă socială s-au implicat în asistenţă umanitară de urgenţă. Comunitatea globală a asistenţilor sociali a reacţionat atât prin Federaţia Internaţională a Asistenţilor Sociali, cât şi prin iniţiative locale, asociaţii profesionale, ONG-uri, voluntari ai diverselor instituţii de asistenţă socială.
Astăzi, criza economică ce a cuprins întreaga planetă aduce în discuţie chiar o reanalizare a teoriilor economice ce au guvernat politica mondială, precum şi necesitatea acţiunilor colective în vederea obţinerii bunăstării sociale, existând cercetători care consideră că doar astfel politicile sociale pot rămâne o parte a mişcării globale de restaurare a justiţiei sociale (Jordan, 2010). Astfel de preocupări legate de rolul comunităţilor locale în dezvoltarea de programe şi proiecte comunitare pentru rezolvarea sau ameliorarea problemelor sociale de la nivel local nu sunt de dată recentă, mulţi comentatori de politicã socială accentuând importanţa comunităţilor locale în procesul de dezvoltare socială.
Fenomenul globalizării se desfăşoară diferenţiat şi ireversibil şi are, în mod evident, atât avantaje, cât şi dezavantaje, vizibile fiind creşterea polarizării sociale, a riscurilor şi inechităţilor, toate acestea evidenţiind necesitatea reconfigurării politicilor sociale la nivel global (Esping-Andersen, 2009). Putem întâlni pe străzile marilor aglomerări urbane cerşetori cu telefon mobil, persoane fără adăpost cu laptop conectându-se la internet prin wireless, copii ai străzii cu PDA verificându-şi contul bancar sau conducând o bicicletă la care au montat GPS. Exemplele date, chiar dacă sunt reale, reprezintă mai degrabă un element exotic în peisajul pierderilor, traumelor şi suferinţelor experimentate de grupurile vulnerabile. Sunt provocări pentru umanitate, implicit şi pentru asistenţa socială ca profesie şi ştiinţă. Nu ştim exact spre ce ne îndreptăm, depinde de evoluţia lumii în ansamblu, de evoluţia celorlalte subsisteme sociale de care suntem interdependenţi. Există însă indicatori care prefigurează cadrul general care va marca, cel puţin pentru o perioadă de vreme, asistenţa socială, şi anume dimensiunea internaţională.
Asistenţa socială se adaptează tuturor problematicilor şi tuturor comunităţilor umane. Poate nu va trece multă vreme şi vom citi studii şi cercetări despre asistenţa socială oferită prin intermediul Facebook-ului, spre exemplu. Avem deja studii şi cercetări actuale care evidenţiază efectele terapeutice ale artei în îngrijirile paliative, efectele companiei animalelor în viaţa persoanelor cu dizabilităţi dar şi despre terapii prin realitatea virtuală. Cu siguranţă că şi în asistenţa socială preocupările şi cercetările vor evolua foarte mult în viitorul apropiat, în concordanţă cu evoluţia celorlalte subsisteme sociale. A venit timpul, aşa cum spunea K. Lyons şi colab. (2006) să redefinim misiunea şi formele asistenţei sociale.
Referinţe:
Dominelli, L. (2008) Capacity building in the profession: an issue for international social work, in International Social Work, 51, 4, 573-576.
Esping-Andersen, G. (2009) The Incomplete Revolution, Polity Press, UK.
Healy, L., (2008) International Social Work. Professional Action in an Interdependent World, 2 edition, OUP USA.
Jordan, B. (2010) What’s Wrong with Social Policy and How to Fix it, Polity Press, UK.
Lyons, K., Manion, K., Carlsen, M. (2006) International Perspectives on Social Work. Global Conditions and Local Practice, New York: Palgrave, Macmillan.