|
Tema care reunește articolele și studiile din numărul curent al Revistei de Asistență Socială vizează analiza dimensiunilor sociale ale bunăstării. Deși permite, în ambele limbi de publicare (română și engleză), analize lingvistice care să constate riscul de confuzie produs de polisemantica și parțiala sinonimie între bunăstare și stare de bine, dar și între welfare și wel(l-)being, abordările pe care le veți regăsi în paginile ce urmează se suprapun cel mai adesea peste definiția principală dată de dicționarele limbii engleze termenului de bunăstare (welfare): „ajutor acordat, în special de stat sau de o organizație, persoanelor care au nevoie de el, mai ales că nu au destui bani” (Cambridge Advanced Learner's Dictionary & Thesaurus © Cambridge University Press). Semnificație care depășește mai specifica echivalare cu prosperitatea, bogăția materială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009).
Semnificațiile alternative, complementar utilizate de unele dintre studiile acestui număr, vizează „sănătate fizică și mentală și fericire, în special la nivel individual” (well being în Cambridge Advanced Learner's Dictionary & Thesaurus © Cambridge University Press). Mai general, bunăstarea poate cuprinde, de asemenea, eforturile de a stabili și oferi un nivel minim al calității vieții prin servicii sociale gratuite sau subvenționate, cum ar fi asigurările sociale, asistența socială, asistența medicală, educația, formarea profesională și locuințele publice.
Articolele reunite în acest număr analizează bunăstarea multidimensional, fiind conturate o serie de domenii precum educația, copilăria și adolescența, seniorii, grupuri defavorizate și comportamente deviante. Prezentul număr este deschis de un articol care reliefează aspectele pozitive și negative ale conceptului de capital social, unul dintre conceptele cele mai frecvent utilizate în științele sociale, dar de multe ori înțeles superficial.
Un review de literatură privind bunăstarea studenților la asistență socială este un veritabil cadru teoretic pentru implementarea unui proiect de cercetare în acest domeniu. De altfel, populația școlară este analizată și de următoarele studii care analizează impactul educației online impusă de pandemia de COVID-19 asupra studenților din anii terminali de la medicină și asistență socială sau asupra elevilor din mediul rural. Populația școlară este vizată de alte două studii care se referă la fenomenul de bullying şi, mai ales, cyberbullying în contextul actual, respectiv la programul guvernamental privind pachetul la școală. Cuprinsul numărului este continuat de o serie de două studii care analizează copiii și tinerii care beneficiază de diferite forme de asistență socială.
Un studiu de caz care vizează atitudinea tinerilor față de seniori în Africa rurală face trecerea către o nouă secțiune din cuprinsul revistei care reunește articole privind seniorii: îngrijirea pe termen lung, activități de consiliere de grup și impactul digitalizării.
Bunăstarea grupurilor vulnerabile este analizată și din perspectiva timpului liber și al culturii, dar și prin prisma unei serii de studii care se focalizează pe impactul social media asupra sănătății mintale a tinerilor sau percepția bunăstării copiilor cu dizabilități intelectuale. În revistă mai sunt cuprinse două articole care studiază diverse variabile ale calității vieții copiilor și tinerilor diagnosticați cu autism. Numărul se încheie cu un articol privind rolul comunităților terapeutice în activitățile de prevenire a consumului de droguri.
Referințe
x x x (2008). Cambridge Advanced Learner's Dictionary & Thesaurus. 3rd edition, Cambridge: University Press.
x x x (2009). Dicționarul explicativ al limbii române. [The explanatory dictionary of the Romanian language] ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică, București: Univers Enciclopedic Gold.
|
|
