Editorial

Numărul 3/2024 al Revistei de Asistenţă Socială este dedicat rolului asistenţei sociale în cadrul sistemului de justiţie penală. Alegerea acestei teme a reprezentat prilejul de a fi reunite o multitudine de abordări teoretice şi practice. Articolele propuse de către autori abordează un spectru larg al problematicilor, de la o serie de reflecţii cu privire la specificul cercetării sociale în mediul carceral ori la impactul unor modificări aduse legislaţiei penale realizate ca urmare a unor evenimente care au produs emoţie în rândul opiniei publice, impactul burnoutului în raport cu personalul care lucrează în penitenciare şi sistemele de probaţiune şi până la impactul pandemiei COVID-19 asupra activităţii celor care lucrează în sistemul penitenciar sau specificul intervenţiei în cazul persoanelor dependente. Iar cele enumerate anterior reprezintă numai o parte din subiecte propuse de către autorii care au răspuns apelului editorilor.

Arpad Mathe în Aspecte etice şi metodologice în cercetarea socială asupra persoanelor private de libertate: provocări şi soluţii abordează provocările etice şi metodologice întâmpinate de cercetătorii care realizează studii în care sunt implicate persoanele private de libertate. Probleme etice precum consimţământul informat, confidenţialitatea şi participarea voluntară sunt abordate în contextul specific al limitărilor impuse de condiţiile de detenţie. Pornind de la evaluarea literaturii de specialitate dar şi a experienţei directe a cercetătorului, articolul propune soluţii şi bune practici pentru îmbunătăţirea integrităţii cercetărilor efectuate în mediul carceral.

Adelina-Bianca Negru, Luiza Vlaicu, Cosmin Goian şi Laurenţiu Dincă au propus articolul Bullying: From Student Conflict to Juvenile Delinquency. Pornind de la o cercetare care s-a desfăşurat în şcoli din judeţele Timiş şi Gorj, autorii s-au concentrat pe identificarea celor mai frecvente forme de bullying dar şi factorii care stau la baza declanşării agresiunilor.

În articolul Cazul Vlad Pascu şi populismul penal, Gabriel Oancea şi Ioana Liliana Puica abordează consecinţele modificărilor legislative subsecvente accidentului din vara anului 2023 petrecut la 2 Mai. Mai degrabă, o expresie a unui populism politic, aceste modificări vor conduce, mai degrabă, la creşterea populaţiei carcerale şi sporirea represiunii în cazurile care implică persoane consumatoare de drog, fără însă ca anterior acestor demersuri să fie evaluată eficienţa intervenţiilor în vederea reabilitării persoanelor dependente.

Alina Claudia Tudorache realizează în articolul Aspecte practice referitoare la punerea în executare a obligaţiei de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii o evaluare a dificultăţilor cu care se confruntă atât consilierii de probaţiune dar şi reprezentanţii instituţiilor din comunitate în punerea în executare a sentinţelor care conţin această obligaţie. Autorul subliniază importanţa înţelegerii corecte a procedurilor legale dar şi a stabilirii unui program în concordanţă cu care să fie desfăşurată munca. De asemenea, serviciilor de probaţiune le revine sarcina de a disemina în rândul partenerilor comunitari procedurile legale.

În articolul De la burnout la rezilienţă în activitatea asistenţilor sociali de penitenciare Lucian Biru a procedat la analiza studiilor de specialitate din care a selectat zece ca fiind cele mai relevante pentru lucrători din domenii în care este necesară interacţiunea socială cu beneficiarii de servicii. Concluziile acestora relevă faptul că burnout-ul şi rezilienţa se influenţează reciproc fiind subliniată importanţa unor aspecte precum activitatea fizică, sprijinul social, programele de relaxare practicate în mod regulat, autoîngrijirea fizică, distanţarea emoţională şi fizică, sprijinul social şi emoţional cuplate cu îmbunătăţirea fluxurilor de comunicare şi încurajarea unui dialog deschis între personal şi management.

Ioana Karina Ludu în articolul The Prison Choir: a Potential Solution for Inmate’s Aggressiveness abordează potenţialul în direcţia reabilitării a implicării deţinuţilor în activităţi corale. Astfel, aceste activităţi au rolul atât de a sprijini deţinuţii în a-şi gestiona emoţiile pe durata executării pedepsei dar şi de a-i pregăti pentru liberare.
Delia-Gabriela Marin în articolul Aspecte metodologice legate de managementul adicţiei în sistemele corecţionale realizează o evaluare a specificului managementului de caz în cazul persoanelor dependente de droguri care se află în evidenţa serviciilor corecţionale.
Sergiu-Lucian Raiu şi Sorina Poledna în articolul Munca asistenţilor sociali din penitenciarele din România în timpul pandemiei Covid-19 au studiat impactul pandemiei COVID-19 asupra muncii asistenţilor sociali din penitenciare, în special prin explorarea dificultăţilor, a resurselor şi a soluţiilor profesionale la care au apelat pentru a-şi desfăşura activitatea în timpul pandemiei. Departe de a privi situaţia pandemică ca un dezastru, asistenţii sociali au privit-o mai degrabă ca o mare provocare, cu solicitări nemaiîntâlnite, o perioadă în care au desfăşurat aceleaşi activităţi, dar într-un mod diferit. Pandemia avea să scoată asistenţii sociali din penitenciare din zona de confort, însă privind retrospectiv aceştia se declară mulţumiţi de modul în care şi-au realizat intervenţiile în perioada pandemică

Magdalena Roxana Necula în articolul Violenţa în familie într-o societate a contrastelor – de la tradiţionalism religios la reacţiune postmodernă subliniază importanţa luării în considerare de către asistentul social a convingerilor religioase ale persoanelor victime ale violenţei domestice. Aceste convingeri pot reprezenta un important factor de suport dar şi un factor destabilizator al intervenţiei asistentului social atunci când victima consideră, de exemplu, ca divorţul este un păcat sau experienţele de abuz pe care le traversează ca pe nişte încercări din partea factorului divin.

Oana Stan în Mituri şi realităţi privind consumul de cannabis. Dimensiuni ale consilierii realizează o trecere în revistă a celor mai comune ”mituri” cu care se confruntă consilierii de probaţiune în procesele de evaluare şi intervenţie care implică consumatori de canabis. Afirmaţii precum ”canabisul nu creează dependenţă” sau ”canabisul are numai efecte pozitive” au de fapt rolul de a minimiza efectele consumului şi de a-l perpetua. În faţa acestor provocări, consilierul de probaţiune trebuie să utilizeze de o manieră intensivă interviul motivaţional şi să confrunte aceste convingeri cu informaţii oferite de studii şi cercetări focalizate pe efectele consumului de canabis, fiind totodată subliniată importanţa individualizării intervenţiei.

Narcis Iordache în Abordarea terapeutică în supravegherea consumatorilor de substanţe psihoactive evidenţiază faptul că la nivelul Serviciului de Probaţiune Bucureşti cazurile care implică infracţiuni în legătură cu drogurile au o pondere semnificativă. De asemenea, în cele două decenii care au trecut de la elaborarea legislaţiei antidrog aceasta a cunoscut o serie de schimbări substanţiale. În ceea ce îi priveşte pe consilierii de probaţiune aceştia întâmpină o serie de dificultăţi care sunt legate de insuficienţa intervenţiilor care să vizeze consumatorii de droguri fiind evidenţiată importanţa trainingului specializat, diversificarea programelor de tratament precum şi întărirea colaborării interinstituţionale.

Cornelia Nicoleta Bălă şi Gabriel Oancea în Incidenţa sindromului burnout în sistemul de probaţiune din România realizează o cercetare cu privire la incidenţa sindromului burnout pe fondul transformărilor substanţiale parcurse de către sistemul de probaţiune începând cu anul 2014. Este realizată o trecere în revistă a principalelor repere teoretice precum şi prezentarea rezultatelor unui studiu realizat în anul 2020 în care a fost utilizat Maslach Burnout Inventory (MBI). Concluziile studiului evidenţiază faptul că burnoutul este o realitate şi în sistemul de probaţiune din România fiind formulate şi o serie de recomandări în vederea reducerii incidenţei acestuia.

Daciana Ramona Jivan în articolul Metode grafice ce pot fi utilizate în consilierea persoanelor aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune subliniază importanţa utilizării metodelor grafice care pot facilita procesul de consiliere al unor persoane cu nevoi speciale aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune.

Editorii doresc să le mulţumească celor care au acceptat provocarea colaborării în realizarea acestui număr şi îşi exprimă speranţa că aceste articole vor veni în întâmpinarea aşteptărilor celor interesaţi de specificul asistenţei sociale desfăşurată în cadrul sistemului de justiţie penală.