Editorial

Trăim într-o lume copleșită de schimbare, cu o dinamică pe care uneori reușim să o cuprindem în plan cognitiv și emoțional, alteori nu. Un întreg complex de factori ne pun în fața unei perioade în care asistența socială capătă noi dimensiuni, reintegrîndu-se în imaginea puzzle a întregii lumi și adaptându-se emergențelor actuale. Propunerea acestui număr de a discuta despre cooperare, comunicare și conflict în asistența socială a invitat cercetători și specialiști ai domeniului să analizeze noile paradgime ale spațiului comunicațional, analizând puterea cuvântului, importanța gestionării eficiente a conflictelor și colaborarea, ca factori cheie în intervenția asistentului social. Problematicile sociale curente nu își pot găsi soluții pe termen lung sau nu se pot transforma în strategii eficiente, atâta vreme cât societățile sunt încă împovărate de conflicte nesoluționate și neintegrate într-o viziune unitară (Clark, 2013).

Poate mai mult decât oricând, modul în care comunicăm devine resursă pozitivă sau factor generator de probleme. Lumea întreagă este zguduită și forțată să se schimbe, paradigma comunicării fiind reevaluată atât la nivel micro cât și la nivel macro. Noua amenințare globală (Covid-19) face ca fiecare societate să treacă prin schimbări radicale și prin etape de comunicare și colaborare. Astfel, parcă mai mult decât oricând, comunicarea devine resursă atât de prezentă și continuă, atât de globală și unitară (Nunes, 1995).

Alina Ştefania Marinescu (Şerban) în articolul Rolul comunicării în procesul de supraveghere a minorului ne propune o prezentare a abilităţilor de comunicare necesare în practica asistenţei sociale, cu descrierea principalelor roluri în comunicare ale asistentului social ce îndrumă activitatea de supraveghere a minorului delincvent. Articolul este o invitație la reflexie asupra unui fenomen complex, definit de factori precum: familia, societatea, educația, mass media.
Claudia Bacter, Sorana Săveanu, Raluca Buhaș, Cristiana Marc în articolul lor How to Become a Social Worker. Some Insights About Students` Practical Training ne invită să analizăm comunicarea în procesul educației viitorilor asistenți sociali. Autorii analizează importanța planificării și organizării de formări practice în programele educative în domeniul social. Lucrarea oferă recomandări pentru îmbunătățirea modului cum se organizează formări practice adresate studenților, răspunzând nevoilor analizate.

Articolul lui Ionuţ Cioarţă, Dealing with Conflicts in Social Work – A Discussion on Thomas-Kilmann Model Applicability in Social Work, ne propune o discuție despre modul cum conflictele pot fi ferestre de oportunitate spre schimbare și creștere. Autorul analizează modul cum conflictele influențează munca asistentului social și propune analiza un instrument de lucru (Thomas-Kilmann Model) deja folosit cu succes în alte domenii dar încă neexploatat în domeniul social.

Continuând analiza asupra conflictelor, autorul Remus Runcan duce discuția spre o zonă mai puțin analizată: Conflict Solution in Cyberbullying. Lucrarea propune o analiză a fenomenului și expune idei de prevenire și diminuare a efectelor negative, atrăgând atenția asupra amplorii din ce în ce mai accentuate a acestui fenomen.
Prin următoarele articole, autorii ne propun variante diverse de analiză a metodelor de cooperare și comunicare în asistența socială. Alina Maria Breaz în articolul său Increasing the Quality of Life for the Older in Residential Care by Cultural Programs aduce în atenție importanța programelor culturale și corelarea importanței acestora cu creșterea calității vieții vârstnicilor. Autoarea propune un studiu implementat într-un centru rezidențial pentru vârstnici din județul Arad (130 de vârstnici) și concluzionează că asistenții sociali pot contribui la creșterea calității vieții vârstnicilor abordând o intervenție bazată pe colaborare cu instituții specifice. Colaborarea interdisciplinară poate fi un prim pas în implementarea de programe prin care se vizează creșterea calității vieții vârstnicilor.

Tiziana Tarsia mută atenția asupra unui alt subiect de interes: The Value of Social Work in the Second Reception of Forced Migrants. Autoarea descrie un studiu debutat în 2014 și aflat încă în derulare; studiul analizează modul cum diferiți operatori lucrează cu migranții. În această lucrare analiza conflictelor este considerată a fi o modalitate prin care pot fi interpretate practici sociale care se dezvoltă în procesul de îngrijire.

Cristina Oprea ne invită să ne gândim la Persoane fără adăpost şi dimensiunea de gen a fenomenului. Articolul atrage atenția asupra lipsei abordărilor integrate privind femeile fără adăpost în literatura de specialitate, analizând interesul scăzut al instituţiilor şi factorilor de decizie în ceea ce priveşte abordarea bazată pe gen a fenomenului persoanelor fără adăpost.

Patricia Runcan ne vorbește despre Despresia în adolescență, făcând o analiză a literaturii de specialitate. Despre adolescență putem spune cu siguranță că este o perioadă guvernată de anxietate, depresie și, câteodată, tentative de sinucidere. Studiul prezintă o sinteză a celor mai importante lucrări din ultimele două decade și abordează diferențele de gen, simptome și cauze ale depresiei.

Corina Ilinca și Stephen J. Cutler în articolul lor On the Relationship Between Self-Rated Hearing and Memory in Romania ne invită să reflectăm asupra a două dizabilităti cu care se confruntă vârstnicii din România: deficiențe de auz și memorie. Concluziile studiului ne arată că o mulțime de vârstnici cu probleme de auz și memorie au dificultăți în viața de zi cu zi, ceea ce este o încălcare a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Națiunile Unite, 2006). A studia (indiferent de vârstă), a avea un loc de muncă, a sta de vorbă cu prieteni și familie, a avea acces la servicii sociale și de sănătate, toate acestea pot fi influențate negativ dacă auzul sau memoria sunt afectate. Studiul de invită la reflexie și propune modalități de îmbunătățire a situației vârstnicilor în țara noastră.

În concluzie, Numărul 2 al Revistei de Asistență Socială, apărut într-o perioadă de schimbare radicală pe toate planurile și la toate nivelurile, propune să ne îndreptăm gândul și atenția spre comunicare și cooperare, spre strategii pozitive de soluționare a conflictelor, spre prietenie și grijă de noi și de toți din jurul nostru.