|
Asistenţa socială a influenţat de-a lungul timpului diverse sfere ale societăţii, înţelegerea realităţilor, problemelor, practicilor şi politicilor sociale. În ultimele trei decenii diverşi factori sociali, economici, politici, culturali, de mediu, tehnologici, educaţionali, sanitari sau demografici au permis evoluţia modalităţilor de acţiune şi intervenţie socială şi contribuie şi astăzi la transformarea rolului şi a practicilor asistenţilor sociali. Asistenţa socială este o profesie în evoluţie. Noi tendinţe apar permanent în raport cu dinamica nevoilor individuale, familiale, de grup, comunitare şi societale, iar asistenţii sociali sunt forţaţi să răspundă cu dexteritate, într-o manieră creativă acestor nevoi şi realităţi, pentru a contribui la bunăstarea socială.
Practica asistenţei sociale variază la fel de mult ca şi contextele în care îşi desfăşoară activitatea şi se bazează pe cunoştinţe transdisciplinare, care evoluează pe măsură ce apar noi constatări în cercetare, intervenţie, tehnologie sau cerinţe ale beneficiarilor serviciilor sociale. Mecanismele multiple de prevenţie şi intervenţie sunt modificate periodic, implicând diverşi actori instituţionali şi urmăresc îmbunătăţirea sistemului de asistenţă socială. Acest număr al Revistei de asistenţă socială este un indicator al vitalităţii adaptării asistenţei sociale la schimbările din societate, care invită cititorii să reflecteze la contextele sociale, politice, educaţionale şi etice în care sunt evidenţiate implicaţiile practicii asistenţei sociale actuale şi de viitor, prin intermediul a 18 articole semnate de 38 de autori români şi străini, precum şi al prezentării unei apariţii editoriale recente.
Bazându-se pe o revizuire sistematică a literaturii de specialitate, Mihaela Tomiţă, Diana Biriş şi Claudia Feher realizează o analiză a implicaţiilor etice asociate cu utilizarea tehnologiei în practica asistenţei sociale, evidenţiind trei teme majore: confidenţialitatea clienţilor, limitele profesionale şi accesul echitabil la tehnologie.
O explorare a punctelor de vedere referitoare la potenţialul de eradicare al sărăciei şi inegalităţii prin implementarea la scară largă a venitului de bază universal este prezentată de către Ionuţ Cioarţă de la Universitatea din Glasgow.
Remus Runcan, Marius Marici şi Dana Rad prezintă o analiză a literaturii de specialitate referitoare la riscurile asociate tinerilor NEETS şi diverse strategii menite să contribuie la incluziunea socială a acestor tineri.
Având la bază o metodologie mixtă de cercetare, articolul semnat de Sergiu Raiu, Anca Bejenaru şi Mihai Iovu descrie fenomenul adopţiilor întrerupte şi a evoluţiei acestora din ultimii şase ani din România, precum şi un profil al copiilor cu risc de a înregistra o întrerupere în adopţie din perspectiva specialiştilor care lucrează în domeniul adopţiilor, iar în ultima parte prezintă propunerile pentru adoptatori în vederea evitării uneiadopţii eşuate.
Un studiu calitativ elaborat de Karina-Florina Petrovici şi Luiza Vlaicu reliefează dificultăţile întâlnite de asistenţii sociali în experienţa lor profesională privind interacţiunea cu persoanele vârstnice din centrele rezidenţiale pentru seniori, precum şi strategiile aplicate de asistenţii sociali pentru a facilita comunicarea cu persoanele vârstnice.
Diana Laura Biriş şi Claudia Feher evidenţiază rolul factorilor individuali, familiali şi contextuali în modelarea rezilienţei minorilor şi tinerilor delincvenţi care execută o măsură educativă, precum şi rolul asistenţilor sociali privind împuternicirea rezilienţei acestor minori, deschizând noi perspective pentru dezvoltarea programelor care vizează creşterea rezilienţei delincvenţilor minori.
O descriere bazată pe literatura de specialitate privind fenomenul sextingului în rândul tinerilor este efectuată de Patricia Runcan, care subliniază atât consecinţele fenomenului în rândul tinerilor, precum şi posibile intervenţii din partea asistenţilor sociali care lucrează în şcoli.
Articolul autorilor Marina Alexandra Tudoran şi Alexandru Neagoe prezintă rezultatele unui studiu cantitativ care examinează relaţia dintre constructele referitoare la structura familiei, empatie şi justiţia socială, precum şi determinarea modurilor în care nivelul de empatie cognitivă şi afectivă ale studenţilor la asistenţă socială poate prezice atitudinile de justiţie socială.
O echipă internaţională de cercetători din ţări europene propun un cadru conceptual şi metodologic pentru dezvoltarea unui index de alfabetizare digitală pentru studenţii de la specializarea asistenţă socială, elaborat în cadrul unui proiect european.
Rezultatele unui studiu calitativ realizat de Georgiana-Cristina Rentea în perioada pandemiei de COVID-19, în rândul studenţilor la specializarea asistenţă socială din ultimul an de studii, a investigat percepţiile acestora cu privire la experienţele din stagiile de practică. Au fost descrise răspunsurile universităţii faţă de organizarea stagiilor în perioada pandemiei, factorii facilitatori şi inhibatori privind procesul de învăţare în timpul stagiilor, relaţia studenţilor cu instructorii de practică din serviciile sociale, evidenţiind pe baza datelor colectate că experienţa derulării stagiilor de practică la faţa locului este mai avantajoasă comparativ cu stagiile derulate în format online.
Pe baza barierelor şi oportunităţilor identificate de către studenţii cu dizabilităţi în timpul tranziţiei către învăţământul superior online la distanţă şi înapoi, faţă în faţă, în perioada pandemiei de COVID-19, o echipă de cinci cercetători prezintă rezultatele unei cercetări-acţiune ce a utilizat metode participative vizuale şi interviuri de profunzime, conturând propuneri de politici pentru dezvoltarea unei universităţi incluzive hibride.
Leyla Safta-Zecheria, Gabriela Tănăsan şi Gabor Petri prezintă rezultatele unui studiu calitativ care abordează tema incluziunii simbolice a mişcării persoanelor cu dizabilităţi în procesul de elaborare a politicilor din România, evidenţiind modul în care reprezentanţi ai organizaţiilor de auto-advocacy şi ai unor furnizori de servicii sociale percep procesele prin care au participat la formularea politicilor.
Un articol util practicienilor din domeniul asistenţei sociale care urmăresc să contribuie la angajarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi, elaborat de Gusan (Crăciun) Adela, descrie oportunităţile angajatorului care angajează persoane cu dizabilităţi şi provocările existente în domeniul angajării persoanelor cu dizabilităţi, pe de o parte, iar pe de altă parte prezintă strategii de succes care au ajutat atât angajatorii, cât şi angajaţii cu dizabilităţi să obţină succes în activităţile lor.
Utilizând un design de cercetare comparativ non-experimental, Denisa Rîjniţă şi Anca Luştrea prezintă rezultatele unui studiu care a investigat modul în care diverşi factori legaţi de migraţia parentală influenţează nivelul stimei de sine şi al anxietăţii adolescenţilor înscrişi în licee din România. Articolul propune implementarea unor programe de consiliere şi sprijin personalizate în şcoli şi instituţii de asistenţă socială care să contribuie la prevenirea şi atenuarea efectelor negative ale migraţiei părinţilor, destinate atât elevilor, părinţilor, îngrijitorilor, cât şi profesorilor.
O contribuţie privind înţelegerea relaţiilor dintre agresiune, stimă de sine şi experienţele adverse din copilărie o are articolul semnat de Otilia Ioana Tudorel şi Elena Bianca Creţu, care subliniază potenţialul cunoaşterii acestor rezultate în vederea dezvoltării şi implementării intervenţiilor psihosociale pentru prevenire şi intervenţie timpurie.
Articolul propus de Iuliana Costea şi Maria Dragalina descrie rezultatele unui studiu care investighează relaţia dintre bunăstare şi deţinerea animalelor de companie, comparând în special proprietarii de câini şi proprietarii de pisici, evidenţiind că prezenţa unui animal de companie ajută o persoană să fie mai rezistentă la stres printr-o stare de bine intensificată, dar nu condiţionează percepţia singurătăţii sau registrul afectelor. Aceste rezultate pot fi integrate în planificarea şi furnizarea de servicii sociale pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii şi bunăstarea beneficiarilor.
Folosind metoda observaţiei, Georgiana Trifan, Cosmin Goian şi Luiza Vlaicu prezintă rezultatele unei cercetări realizate în contextul războiului din Ucraina, care a urmărit să evidenţieze rolul comunicării nonverbale în interacţiunea dintre asistenţii sociali şi refugiaţii din Ucraina, având în vedere barierele lingvistice întâmpinate în procesul de intervenţie socială.
Trancă Loredana Marcela şi Vaidianu Nicoleta aduc în atenţie perspectivele asistenţilor sociali care lucrează în serviciile de management de caz din sistemul de protecţie a copilului cu privire la atribuţiile şi abilităţile asistenţilor sociali în activitatea profesională, instrumentele de lucru utilizate de aceştia, provocările şi dificultăţile pe care le întâmpină în munca lor cu beneficiarii, precum şi câteva recomandări pentru creşterea eficienţei activităţilor profesionale.
O recenzie a volumului semnat de Doru Buzducea, Social WorkandtheChallenges of the New Millenium (Asistenţa socială şi provocările noului mileniu), publicat la editura Tritonic, atrage atenţia cu privire la perspectivele valoroase asupra istoriei asistenţei sociale într-un context internaţional, asupra rezultatelor unor cercetări efectuate în rândul grupurilor vulnerabile şi a abordărilor instituţionale privind noţiunea de risc.
Sperăm ca aceste lucrări să genereze oportunităţi de învăţare, cercetare şi dezvoltare profesională atât pentru practicieni, cercetători, studenţi şi educatori din domeniul asistenţei sociale sau domenii conexe şi să inspire modelarea practicilor viitoare.
|
|
